Patru româncuțe zglobii in Frankfurt

Personaje:
Iulia / Nico / Kara / Anca

O camera goala. Geamantane si sacosi cu lucruri raspandite pe podea. Iulia sta pe o saltea gonflabila si isi face pedichiura.
Intra Nico.
Iulia (speriata): Ah, dar-ar dracii! Ce m-ai speriat! Nu stii sa bati la usa?
Nico: Era larg deschisa…
Iulia: Trebuie ca a lasat-o deschisa farfuza aia de Anca. A venit mai devreme si, bineinteles, ca si tine, cu mana in cur! Am trimis-o dupa bere. Eu, dupa cum vezi, am golit apartamentul ca sa pot maine baga mobila noua si, in consecinta, nu am cu ce va trata. Pana una alta ia un loc in spatiu.
Nico (scoate din geanta o sticla de vodca): N-am venit cu mana goala, vacuta mamei!
Nico (se aseaza langa Iulia, direct pe podea si desface sticla. Bea un gat): Pentru prietenie!
Iulia: Imediat termin si te acompaniez. Mai am putin de pictat cu oja, aceste prea-frumoase degete de la prea-frumoasele mele picioruse!
Nico: Hai sictir! Ti-au murit laudatorii?
Iulia (pune oja de o parte si ia sticla din mana lui Nico. Bea): Nu e rea, desi am pofta de bere.
Anca (intra): Iaca berea! Salut Nico!
Nico: Buna Anca! Ia un loc in cur!
Anca: Altceva mai tare n-ai?
Iulia: Vodca. ( ii intinde sticla)
Anca (refuzand cu un gest larg): Daca incep de la ora asta cu vodca…
Nico (zambind): Chiar crezi ca e vreo ora potrivita sa incepi cu vodca?
Intra Kara.
Kara: Buna fetelor! (face o pirueta) Paul m-a cadorisit cu o rochita noua!
Iulia: Ce ai dat la schimb?
Nico: Probabil ca nu mai mult decat un petec de blanita?
Fetele rad in hohote.
Kara (scoate limba): Scorpiilor! Ati putea sa va bucurati ca prietena voastra a scapat din ghearele singuratatii!
Iulia: Lasa-ne cu elucubratiile astea metafizice si spune-ne ceva concret. Are poponetul tare? Si rotunjimea poponetului, iti inspira varful degetelor cand te calareste?
Nico (intrand in jocul Iuliei): Si cucul, cum il are? ” Iese” pe stil germanic la ore fixe sau are ceva din ginta latina si “iese” la cele mai nepotrivite ore si in cele mai imprevizibile locuri?
Kara: Va puneti pofta in cui! Nu va povestesc nimic, caci nu vreau sa va fac sange rau! Doar sunteti prietenele mele, ce naiba.
Iulia: Ce vrajeala de popa de tara!
Anca: Are dreptate! Cel putin in ceea ce ma priveste. N-am mai vazut-o de nu mai tin minte!
Nico: De cand ai luat calea bisericii…
Anca: Am luat calea bisericii… Ma duc, ca toata lumea, duminica, la slujba.
Iulia: Ca toata lumea nu! Mai sunt si agnostici pe aici.
Anca: De la divort incoace am simtit nevoia de protectie, de o oarecare siguranta!
Nico: Pentru mai multa siguranta si pentru altele…maritate din nou…
Anca: Nu, prostia asta s-o faca alta. Tu n-ai auzit ca aia care se marita a doua oara nu merita fericirea de a fi scapat de primul? Si apoi pentru ce? Pentru un carnat sa iau tot porcul?
Kara: Si toate prostiile astea le inveti la biserica?
Iulia: Asta se da bisericoasa, dar nu e departe de sora lui Bula?
Anca: Care-i treaba cu sora lui Bula?
Iulia: Pai, zice ca pentru un leu sora lui Bula a sarit din pom in sula, daca-i dai un milion nu sare din sula-n pom.
Rasete
Anca: Fai aiurito! Asta ti se potriveste tie, ca ii schimbi ca pe tampoane!
Nico: E slaba de refuz!
Iulia: Si ce ai vrea sa o expun la muzeu? Zice ca Sfantul Petru insusi i-a zis unei virgine, textual: “Eu ti-am dat-o ca s-o dai, nu sa vii cu ea in rai!”
Rasete
Anca: Poate Dumnezeu sa-i fi zis asta ca el e Creatorul, nu Sfantul Petru!
Iulia: Tot un drac!
Anca: Fai, pacatoasa mai esti!
Iulia: Eu, conceptul asta de “pacatos”, nu il inghit nici cu un vagon de lamai! Nu ma simt cu nimic vinovata ca Eva a cules un rod “interzis”si l-a impartit cu Adam. In primul rand, de ce a pus “Al Batran” un pom interzis in gradina Raiului? Asa… de florile marului?
Nico: Excelenta remarca! (Anca se uita crucis la Nico): Aia cu florile marului…..
Anca: Nu aveti in cap decat caterinca!
Kara: Sa fie pentru ca azi e, in sfarsit, zi libera?                                                           Iulia doar in bikini, isi cauta prin genti o bluza si un pantalon.                              Kara: Ia uitati-va-ti soro! Asta inca mai poarta chiloti cu inimioara!                  Iulia: Ce vrei sa port? Tanga? Nu suport ata aia in cur!

Anca: Pai da, asteia ii trebuie calibru!
Kara: Fara “underware”, ca nu esti mamaia batrana! Lasa pasarica sa respire!
Nico: Nu poate! S-ar simti ca in curu gol!
Rasete
Kara: Sutien porti?
Iulia: Nu.
Kara: Vezi?
Iulia(nervoasa): Ce vad e ca nu imi gasesc dracu nici un tricou curat macar! Abia astept mobila, sa imi pot pune toate rahaturile aste in sertare si sertarase. ( gaseste un tricou si si-l pune pe ea) In sfarsit!
Iulia se aseaza din nou pe salteaua gonflabila si desface o sticla de bere. Fetele o urmeaza.
Iulia: Beau in cinstea tuturor curvelor!
Anca: Beau in cinstea tuturor femeilor pioase!
Kara: Beau in cinstea mea!
Nico: Eu beau!
Iulia(canta): “Costica, la viata ta, amaratule/ Ti-a placut bautura, betivanule!”
Anca: Curve si betivani! Cah!
Iulia: Esenta poporului roman!
Nico: A! Stiu un banc tare pe tema asta: cica astia de la Bruxel au cerut Romaniei – ca sa poata fi admisa in UE – sa trimita o fata mare, un popa abstinent si un ministru incoruptibil. Intr-un final au gasit o fata mare si un preot abstinent si i-au trimis la Bruxel, in asteptare gasirii unui ministru “curat”. Peste trei zile concluzia telefonica a celor de la Bruxel: “in Romania sa se stopeze cautarea ministrului incoruptibil, pentru ca popa s-a imbatat si a violat fata!”
Rasete
Iulia(canta): “Romanie, Romanie,
Cat de draga-mi esti tu mie!”
Anca: Eu am un gol mare in stomac cand ma gandesc acasa….
Kara: Tu te crezi asa, mai speciala? Tot Romanul din Diaspora are golul asta.
Iulia: Romania e ca un amant care te insala cum si pe unde poate, dar te intorci iar si iar, fiindca esti indragostit de el!
Kara: Asa e! Te umileste si te alunga si tu pleci ca nu mai poti sa-i suporti mojiciile si te duci cat mai departe si muncesti de iti cad mainile si cauti sa iti tii mintea ocupata, caci in clipa in care mintea-i libera, fuge la Romania si te seaca la stomac si nu visezi decat sa te intorci si sa iti faca si tie un loc cat de mic in preajma ei!
Nico: E un paradox. Aici in vest ai de toate: munca bine platita, locuinta moderna, masina si mai esti tratat si cu respect! In schimb, tu tanjesti dupa mahalaua imputita de unde ai plecat, unde sansa de a te realiza era zero si respect, pula! Scuzati cuvantul respect!
Iulia: O fi un blestem!
Anca: E crucea noastra, a Romanilor!
Nico: Si crucea alora de la guvernare care e?
Iulia: Nico a pus degetul pe rana. Golanii aia care guverneaza Romania de la revolutie incoace, ei sunt de vina! Ca nu poate omul sa isi castige o paine in tara sa! Si popii, acest cler de rahat, care in loc sa tina cu poporul tine cu hotii….
Anca: Ce stii tu, care la revolutie nici nu erai nascuta?
Iulia: Ai vazut in ce limuzine de sute de mii de euro calatoresc alde taica popa?
Anca: Ce are sula cu prefectura? Lasa biserica in pace, Doamne iarta-ma!
Iulia: Ho, nu te ofensa! Ziceam si eu asa, ca tot veni vorba. Propune tu un subiect de discutie mai hazos!
Anca: Hazos? Fie. Nico mi-a adus aminte de un banc haios, cu “respectul” ei. Il stiti pe ala cu pleonasmul?
Fetele in cor: Nuu!
Anca: Pacientul catre doctor:”Doctore m-am imbolnavit de pleonasm”. “De asa boala n-am auzit in viata mea. Care sunt simptomele?” “Iti aduci aminte ca mi-ai retetat un medicament pentru cresterea potentei, ca sa zic asa, a penisului?” “Da.” “Ei bine, iau medicamentrul de mai bine de o saptamana si penisul… pula!”
Fetele rad prelung.
Kara: Si tu pretinzi ca esti bisericoasa?
Anca: Eu nu pretind nimic. Eu cred in Isus Cristos, in Dumnezeu Tatal si in viata de apoi. Asta-i tot.
Iulia: Intr-un Dumnezeu cred si eu, ca d-aia si zic ca sunt agnostica. Numai ca nu cred in Dumnezeul preotilor, un Dumnezeu de pe urma caruia mananca, de mileniii, o paine alba doar preotii si bogatanii desi clerul il vinde pe acest Dumnezeu ca si Dumnezeu al saracilor.
Nico: Pace- pace, intre doua dobitoace! Hai sa ne vedem de bautura si sa lasam teologia pe alta data. Mai bine spunem bancuri in continuare.
Iulia: Bancuri la tine, bancuri la mine!
Rasete
Anca: (razand si ea) Fai, esti incorigibila! N-are cum sa se supere omul pe tine!
Iulia: Danke schon, liebling!
Iulia se ridica si cu sticla de bere in mana declama:”Fie viata cat de rea, tot mai bine in R.F.Germania!”
Nico: Asta nu e o replica dintr-o piesa a lui Baiesu?
Iulia: Se prea poate, dar pentru mine e reala. Eu ma simt bine aici in Frankfurt. Mi-a luat ceva timp sa ma acomodez si mai ales sa invat spurcata asta de germana.
Nico: E chineza curata! Si are o gramatica imposibila! Eu am invatat engleza in trei luni. Singura. Am cumparat doua volume babane “Sa invatam limba engleza fara profesor” si in trei luni vorbeam engleza cursiv.
Kara: Eu am avut noroc. Ne-au predat germana in scoala.
Iulia: Eu am invatat spaniola de la televizor, de la telenovele. Mi-a intrat ca apa rece in august, dar cu germana…
Anca: Bine ca nemtii vorbesc – aproape toti – engleza. La noi, in Moldova – mai precis la Pascani de unde sunt – se preda mai mult limba rusa cand eram eu la scoala. Si eu am invatat engleza tot asa, fara profesor. Ca hobby. De, visul american! Nici prin izmene nu imi trecea ca am sa ajung sa traiesc in Germania. Dar vorba lui Iulia, nu e rau aici la Frankfurt!
Kara: Sunt multi straini. E un oras cosmopolit.
Iulia(razand): S-ar putea spune ca in Frankfurt locuiesc si nemti!
Nico: Nemtii sunt smecheri! Si-au ridicat tara cu strainii. Dupa razboi au adus mana de lucru din Turcia si Italia, dar in special turcaleti. Cica sunt vreo 5 milioane de turci in Germania.
Iulia: Si acum curge cu romani.
Nico: Din cate am inteles sunt peste 700 de mii de romani in Germania. Jumatate din ei sunt sasi si sunt veniti dupa revolutie, imediat, iar 350 de mii au venit incepand cu 2007 dupa intrarea in UE.
Anca: Si or sa mai vina!
Nico: Au sa mai vina, sigur! Voi nu vedeti ca parca e un plan de golire a Romaniei de romani?!In Germania sunt 700 de mii de romani, in Italia un milion júmate, in Spania peste un milion, Anglia se plange ca e invadata de romani, cati or fi si pe acolo… De Franta nu mai vorbesc, iar Austria cat de mica e, a fost inundata de ai nostrii!
Kara: Vorba unuia: romanul e ca Coca-Cola. Il gasesti peste tot in lume!
Nico: Asta e treaba ancestrala. Romanul e viteaz de nu mai are cum, dar doar din gura! Caci cand e vorba sa lupte pentru ce e al lui, da bir cu fugitii! Cand “dadeau” tatarii si turcii, fugeau in munti.
Acum, ca “dau” ai nostri hoti deghizati in politicieni, fug in vest.
Anca: Si ce ai vrea? Razboi civil? Sunt de acord cu tine ca 5 milioane de romani au luat calea bejeniei, dar Romania are 20 de milioane de suflete! Aia care au ramas in tara ii sustin inca pe hotii de politicieni, cum le zici tu si politicile lor economice.
Nico: Niste redusi mental!
Anca: Poate sa fie si cum zici tu, dar e dreptul lor sa gandeasca si sa actioneze cum vor. Ce iti spune tie cuvantul democratie?
Nico: Da ma, tu ai dreptate, dar imi este necaz! Culmea e ca hotii pe care ii tot voteaza, le iau si sufletul din ei!
Iulia: Romanul e masochist. Nu cred ca ar suporta atata umilinta daca intr-un fel nu i-ar face placere!Ia uitati-va la aia care merg pe coate si genunchi la asa zisele ”Sfinte Moaste”.
Kara (razand): Ati vazut batalie la cazanul cu fasole?
Nico: Ce mai razi, ca-i de plans!
Kara: Lasa fata ca am mai vazut scene d-astea si pe la altii!
Iulia: Pomana ingrasa!
Nico: Da-o dracu’ de pomana, ei se pare ca nu au auzit de cuvantul demnitate…
Anca: Si cu ce se mananca demnitatea asta? Cand esti sarac si vrei cu tot dinadinsul sa traiesti, uiti ca exista cuvantul asta.
Nico: Mai, ma lesi ?!
Anca: Poate ca exagerez un pic, dar in mare parte e adevarat. Si pana la urma, fiecare are demnitatea lui si adevarul lui si perspectiva lui. Si daca tie nu iti place acest modus vivendi, nu ai decat sa convingi majoritatea sa schimbe “jocul” sau sa pleci!
Iulia: Noroc ca poti pleca, ca poti alege unde sa traiesti in lumea asta. Parintii nostrii cand erau tineri nu au avut norocul asta. Din raiul comunist nu se putea pleca. Se putea doar incerca sa “fugi” cu riscul de a-ti lua un glont in cur la granita!
Anca: Lasa comunistii in pace! Pe vremea aia aveai un loc de munca stabil, o locuinta de la stat si siguranta cand ieseai din casa!
Nico: Ai mei spun ca se simteau ca si cand ar fi fost sclavi. Erau lipsiti de drepturi fundamentale: dreptul la libera expresie si dreptul la greva printre altele.
Anca: Acum ai dreptul sa vorbesti. Si? Vorbesti in pustiu. Azi toata lumea vorbeste si nimeni – sau aproape nimeni – nu mai asculta. Si da, ai dreptul sa faci greva, dar nu mai ai pentru ce, caci nu mai ai un loc de munca asigurat. In cea mai mare parte a timpului esti somer si cand gasesti ceva de lucru e temporar si prost platit!
Nico: Nu face comparatii, ca iesi in pierdere! In raiul comunist iti cantareai fiecare vorba si stateai cu frica in san sa nu se interpreteze gresit pana si ce ai spus in favoarea Partidului! Ajunsesem sa mancam gheare de pui si “adidasi de porc”, o punga de cafea “naturala” costa o jumatate din salariu, apa calda nu aveai, electricitatea se oprea cand iti era lumea mai draga, aveai doar 2 ore de televisor pe zi, iar iarna ingheta si “dansul” in tine de frig, ca dragutul de partid iti dadea caldura cu portia! “Afara frig, in casa frig, deschid fereastra larg si strig, iti multumesc din inima partid ca m-ai calit!”
Iulia (entuziasmata): Strigaturi d-astea comuniste stiu si eu! “Noi femeile democrate vom lupta pentru dreptate; noi vrem sula de cioban, nu razboi american!”
Anca: Nu zic eu bine ca asta-i tembela?
Iulia: Si ce vrei soro, sa ma innec in amintirile altora? Ce a fost a fost! Mortu’ de la groapa, nu se mai dezgroapa!
Kara: Un rationament pragmatic!
Iulia: Merci de sustinere, surioara!
Kara: Avec plaisire!
Anca: Ia uite tu lingusire!
Nico (canta): Doua fete si-una sluta, au iesit ca sa se…. plimbe, aerul sa si-l mai schimbe!
Rasete
Iulia: Apropo de fete si “plimbari”! Am un amic cu adictie la prostituate.
Anca: A dracu’ adictie!
Iulia (scoate limba la Anca): Imediat sare cu o remarca sarcastica! Voiam sa spun ceva foarte serios! Amicul asta, unu’ Costi, imi spunea de una zi ca s-au umplut si bordelurile nemtesti cu romance. Cel putin astea din Rheinmain Gebiet.
Nico: A! Si tu afli asta abia acum? Sunt peste 200 000 de prostituate romance raspandite prin bordelurile europei. Mai bine de 1% din populatia Romaniei! Multe din ele minore! Multe din ele rapite! Cica in Kosovo sunt autentice sclave sexuale!
Iulia: Si autoritatile romane ce fac? Dorm?
Nico: Autoritatile romane ii acopera pe pesti. Sunt generali de politie si securitate implicati in traficul de carne vie!
Kara: Nici nu cred ca exista vreo activitate criminala in Romania unde sa nu fie implicate autoritatile. Romania e un stat profund mafiot!
Iulia: Te si miri ca UE acepta asa ceva din partea Romaniei!
Anca: Ha! Bineinteles ca accepta! La schimb se infrupta din toate rezervele naturale ale Romaniei.
Mai are Romania petrol si gaze? Nu mai are ca le-a dat la austriecii de la OMV. Mai are Romania paduri? Nu mai are ca le-a dat la austriecii de la “Shweinhoffer”, sau cum doamne iarta-ma le-or zice!
Electricitate? Gaz Suez, niste francezi! Sistem bancar? Nemti, austrieci, greci! Telefonie? Nemti, englezi, francezi. Continui?
Iulia: UE am vrut, UE am luat!
Rasete
Anca: Asta-i fata mea!
Nico: Mai bine asa, decat sa fi lasat totul pe mana rusilor! Intr-un fel ii inteleg si pe vestici. Noi romanii ne-am dovedit incapabili sa ne gestionam resursele!
Anca: Si ei saritori, hop, sa ne ajute! ´Tu-ma-n ajutorul lor! Sa te ajute alde Junker, care a bagat toata Europa in rahat – cat a fost prim ministru la Luxemburg – cu scutirile lui de taxe pentru marile companii internationale! Anda que me la sudan!
Kara: Ce zici draga?
Iulia: E in spaniola. Pe romaneste ar veni ca s-o pupe-n dos!
Kara (entuziasmata): Frumos!
Nico: Artistic, s-ar putea zice! “Ne fac” astia la buzunare din toate pozitiile! Comunisti, capitalisti tot aia, niste jepcari!
Iulia: Capitalistii cel putin iti mai dau drumul prin curte!
Anca: Ma tu stii de unde vine expresia asta cu iti mai da drumul prin curte?
Iulia: Nu.
Anca: Ignoranto! Expresia completa este: Iar te prinde, iar te fute, iar iti da drumul prin curte!
Iulia (glumind): Pai si ce? Suna rau? Eu zic ca nu suna rau!
Anca: Maica ta Cristoase, luati-o p-asta din fata mea!
Rasete
Anca: Asta n-are in cap decat morcovi, asta ca sa ma exprim asa, eufemistic! Chiar nu iti pasa de natia ta. Era vorba in discutie faptul ca romanii sunt expoliati de marile puteri.
Iulia: Si crezi ca le pasa? Nu le pasa fata. Ceea ce vor romanii, e sa nu fie scosi din troaca. Ce zice Eminescu prin gura lui Mircea cel Batran: ”Eu imi apar saracia si nevoile si neamul”! Ce zici nene ca iti aperi? Saracia? Si nevoile? Du-te bre, nea Mirceo, cu cercul! Si azi isi apara romanul saracia. Caci ce este a-ti apara hotii si incultura? Un studiu recent publicat releva ca peste jumatate dintre romani se cred inteligenti si ca poporul roman e mult mai destept decat alte popoare.
Nico: Prostu´ pana nu-i fudul… Stii ce zice Sorescu: ” Dac-ar fi omul ca scula, ar muri si s-ar scula. Doamne ce saraci suntem si ce scule mari avem!”
Iulia: Ce sa mai zici! Suntem cei mai tari din parcare. Si ca bomboana pe coliva mai suntem si fatalisti si creem personaje lase, ca ciobanul vrancean din “Miorita” si le acordam circustante atenuante de tot rahatul. In loc sa puna mana pe topor – ca tot a aflat ca vor sa il mierleasca moldoveanul si ungureanul – si sa isi apere bogatia, turma de oi si sa-l mierleasca el pe ei, ce face? Se resemneaza!!! Sta si asteapta sa-i vina moartea si concepe o plangere testamentara adresata natiunii si o incredinteaza spre a fi dezvaluita dupa moartea sa, cui credeti? Unei oi negre si grase! “Miorita laie, laie bucalaie…”
Anca: Si tu zici ca e mai bine ce fac astia din vest ca “l-au omorat pe Dumnezeu” si si-au terminat ultima posibilitate de alinare? Ca daca nu crezi in Isus si in viata de apoi, pentru ce te strofoci sa te perfectionezi aici pe pamant?
Nico: Petre Tutea zicea ceva de genul, ca pana la 25 de ani omul trebuie sa fie socialist iar apoi credincios. Iulia mai are pana la 25!
Anca: Stiu draga mea. D-aia nici nu ma supar. Cand e sa fie omul vehement, daca nu la tinerete?
Iulia: Ca tu batrana mai esti!
Anca: Oricum sunt trecuta binisor de 25 de ani.
Iulia (catre Nico): Si tu nu mi-l baga pe Tutea la inaintare, ca eu am alte gusturi in materia de filozofie. Karl Popper, de exemplu, scrie pe gustul meu.
Anca: Un ateu!
Iulia: Pur si simplu un filozof!
Kara: Fetelor, propun sa cantam ceva. M-am saturat de filozofie si de teologie! E primavara, e anotimpul indragostitilor…
Iulia: Si cum pe tine se pare ca te-a sagetat Cupidon… (canta) Se vinde mobile, se vinde mobile, se vinde mobile la pret redus!
Rasete
Nico: Hai sa cantam una de-a noastra. Stiti “Ma dusei sa trec la Olt” ?
Fetele in cor: Daaa!
Nico: Ok! Cine da tonul?
Anca: Eu! Doooo.
Kara (razand): Tonul se da in “La”!
Nico: Ok, incep eu.
(Canta toate. Kara si Anca danseaza. La final aplauda, fluiera, striga “bravooo”si “uraaa”)
Nico: N-a fost rau! Poate ne lansam!
Anca: Da, la apa!
Celelalte trei in cor: Uuuu!
Anca: Asa-i ca va e dor de acasa?
Nico: Un pic. De fapt atat cat trebuie. Eu una sunt un soi de aventuriera. Imi place sa umblu, sa descopar lumea! Nu sa stau pe coada in curtea din spate a parintilor, asteptand un betivan sa isi faca pomana si sa ma ia de nevasta.
Iulia: Hi, hi, ce idilic!
Anca: Si cu ce bani vei cutreiera lumea? Sau ai castigat la loto si nu stim noi?
Nico: Aiurea! Sunt la fel de paupera ca si Iov. Vorba lui Creanga: “Sarac ca anul asta, ca anul trecut si ca de cand ma stiu, n-am fost niciodata”. Dar am un plan!
Anca: Suntem numai urechi!
Nico: Caut un neamt batran si bogat sa il iau de barbat!
Kara: Si de ce nu un neamt tanar si bogat?
Nico: Atunci adio calatorii in jurul lumii! Unul tanar vrea copii, un camin bine intretinut, o sotie iubitoare care sa-l astepte noaptea cand vine el de la curve cu cina calda… Chestii d-astea care nu ma conving. Eu vreau un bosorog, care sa moara repede si sa-mi lase mie averea.
Kara: Nu te stiam asa cinica!
Anca: Tu te-ai gandit cat trebuie sa-l stergi la cur cand o cadea la pat!? Ca astia traiesc mult, nepermis de mult!
Nico: Eu cred ca nu m-ati auzit! Am zis batran si bogat. Bogat! Asa ca, are sa aiba asistenta medicala si ingrijire, “pflege”, cum zic astia pe aici, 24 de ore din 24. Iar eu, o sa am maseur si manichiurista si coafeza zilnic la cel mai tare SPA!
Anca: Esti fantezista! Pana sa mostenesti ceva, trebuie sa traiesti cu omul. Trebuie sa ii dai un pic de tandrete, sa il saruti, sa faci sex cu el. Brr!
Nico: E de presupus ca bogatia indulceste situatia. Ba chiar transforma realitatea. Sunt atatea femei in situatia asta, ca iti vine sa te intrebi daca nu se intampla ceva magic cand atingi “Bogatia”, bogatia cu “b” mare. Iar pretendente la a gusta din aceasta magie sunt foarte, foarte multe! Eu cunosc o groaza de romancute care au acest vis.
Anca: Vise mamicuta, vise!
Nico: “Intai ne angajam si pe urma vedem ce iese” cum zice Napoleon.
Anca: Ala era barbat!
Iulia: Parca noi nu putem fi barbate! Uiti ca a existat o vreme a Amazoanelor? Chiar si acum, Angela Merkel conduce Europa! Suntem egale cu barbatii.
Anca: Te-a prostit feminismul. Noi nu de egalitate avem nevoie, ci de echitate!
Nico (parafrazand o manea): “Echitatea cand imi vine, rup camasa de pe mine!”
Rasete
Anca: Nu zic eu bine? Numai caterinca aveti in cap!
Nico: Cum idealul meu in viata nu-i femeia cu mustata, eu vreau sa calatoresc. Cativa ani nu as vrea sa ma opresc din mers. Vreau sa vad cat mai mult din minunile lumii si sa ma impregnez cu diverse culturi si poate asa sa inteleg si eu sensul trecerii mele pe acest pamant!
Iulia: Am impresia ca ai dat cam multe gaturi la sticla aia de vodca. Devii patetica!
Nico: Pai da, cam ai dreptate! Da’ la ce dracu sa ma gandesc? Ca maine o iau de la capat, cu curatenia prin casele nemtilor, desi am in buzunar un master in “Belle Arte”?
Iulia: Ti-ai ales gresit profesia. Uite Kara, daca-i medic, lucreaza in profesia ei si mai si castiga o caruta de bani! Si acum are si iubit!
Kara: Lucrez ca medic, da, dar cu caruta de bani las-o mai moale! Nu primim noi – astia din est, atatea parale cat crede lumea! Si bagam la garzi de numa – numa! Si responsabilitatea cat casa! Tie Iulia, ce iti pasa? Esti studenta si traiesti inca pe spetele parintilor!
Iulia: Lucrez la McDonalds juma´ de norma. Ai mei imi dau cu portia. Daca ar fi dupa ei, nu as iesi la vreun pub, decat odata la trimestre!
Anca: Tot e ceva! Bine ca nu faci parte din clasa muncitoare, ca mine si ca Nico, care munceste pe minimul salarial. Cu 8,50de euro pe ora abia ajungi la sfarsit de luna. De economii sa nu vorbim! Nu pun aproape nimic deoparte. Chiria, transportul, card-ul de sanatate, telefonul, imi inghit trei sferturi din salariu! Si unde mai pui ca trebuie sa trimit lunar cate 100 de euro acasa la mama, ca are o pensie de rahat. Ii dau 80 de euro pe luna pensie. Ca cica nu a fost contribuitoare, ci doar CAP-ista! Daca n-as fi lucrat la un restaurant, unde ai o masa gratis pe zi si ceva bacsis, probabil ca ar fi trebuit sa ma prostituez, macar de cateva ori pe luna.
Nico: Si noi suntem norocoase, pentru ca nu avem copii. Alea cu plozi vai de sufletul lor!
Kara: Mamele singure, cele cu barbati au ceva suport. Barbatii castiga destul de bine aici in Germania.
Anca: Dar si muncesc – majoritatea – peste 10 ore pe zi, sase zile pe saptamana. Ma si mir cand mai au timp sa procreeze! Romanasii nostri muncesc mai mult in constructii si in pacheterie si probabil ca vin acasa storsi de munca. Unde mai pui, ca multi mai si ling cateva beri dupa slujba…
Kara: Una peste alta, se scot mai bine ca in tara si ei si ele.
Iulia: Corect!
Nico: “Se scot” ! Ce expresie ! Traiesc o viata ciudata. Mai bogata material, dar ciudata. Toti expatii experimenteaza, mai mult sau mai putin, sentimentul ca traiesc de imprumut, ca traiesc o viata care nu le corespunde. E o viata ciudata! E a lor si nu-i a lor!
Kara: E adevarat, dar asta e pentru ca romanul a rupt bariera sonica a timpului – ca sa ma exprim metaforic – de foarte putin. Nu-i nici un secol de cand romanul avea un ritm de viata bianual. Vara muncea la camp si iarna statea pe vatra. Dintr-o data, se trezeste ca este fortat sa schimbe un ritm milenar cu care e obisnuit, pentru a fi in pas cu lumea. O parte din el vrea sa guste din “modernitate” dar o parte ramane imutabil conservatoare. De aici faptul ca tine cu dintii de traditie.
Iulia(canta): Ca romanul nu-i nici unuL, unu-i toti si toti sunt unul!
Anca: Caterinca!
Iulia: Si ce vrei fata? Sa plictisim spectatorii? Ei au venit pana aici ca sa se distreze, sa isi mai descreteasca fruntile. Sa rada in hohote, daca se poate. Le-am aratat cateva pasuri pe care le are romanul si cateva bancuri neaose, ceva reflexii filozofice si desigur pe noi, talentul nostru actoricesc!
Anca: Sfanta nerusinare! Lauda-ma gura…..
Kara: Mie mi-ar fi placut ca piesa sa fie mai lunga! Autorul mai putea atinge cateva teme legate de Diaspora.
Nico: Si mie mi-ar fi placut ca regizorul sa ne puna vodca nu sa ne imbete cu apa chioara si pe noi si pe spectatori!
Iulia: Plangerile le trimiteti cu o caramida postala pe adresa autorului. Dar mai incolo. Acum sa le multumim spectatorilor pentru amabilitatea de a-si fi reservat timp pentru a asista la reprezentatia noastra si pe deasupra au mai si platit!
Fetele in avanscena: Si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa!
Reverenta de final.

Fin

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s