Eu-Ce isi propune sa fie acest dialog?Cred ca esti prea tanar pentru a iti scrie memoriile,chir daca sub forma de interviú.
Eu insumi-Nu sunt memorii,sunt tablouri din trecut,dar nu in ordine cronológica.Tablouri si reflexii pe care ti le da maturitatea.
Eu-Aceste tablouri sunt totusi bucatele de memorii.
Eu insumi-Amintiri,fragmente de ceva prin care am trecut si pe care unii o definesc ca viata.
Eu-Ok,tablouri.Care ar fi primul?
Eu insumi-O discutie cu bunicul meu pe cand aveam 14 ani.
Inainte de a povesti despre discutia avuta trebuie sa spun ca morala este:Romani nu blamati comunistii!
Dupa 25 de ani de la Revoltie s-a strigat din nou”jos comunismul si “jos comunistii”
Problema e ca nu exista comunisti in Romania,cel putin nu intre guvernanti.
Ma explic:in 1944 in Romania nu existau decat f,putini membrii ai Partidului Comunist.Romania a fost ocupata de Armata Rosie cu ajutorul Casei Regale si prea putin au contat comunistii Romani in economía jocului.
In 1946 Noiembrie Comunistii au intrat in parlament si guvern fraudand alegerile sub tutela Rusilor,dar tot nu erau suficienti pentru a guverna singuri.
Acei oameni carea au ingrosat randurile Comunistilor au fost de doua feluri:Idealisti si in consecinta cum s-a vazut mai tarziu,inocenti si Profitori.Pana in anul 1989 in Romania asa zis “comunista”toate posturile de decizie au trecut in mana Profitorilor.Inocentii au fost deposedati de puterea reala.
In concluzie Romania nu mai avea comunisti in conducerea statului inca din timpul lui Ceausescu.
Nici” Marele Carmaci” nu mai putea fi definit ca un comunist ci ca un Dictator paranoic .
La 25 de ani de la revolutie nu se poate striga “jos comunistii” ci “Jos borfasii”.
E mult mai grav caci borfasii nu lupta pentru nici o ideologie ci doar pentru binele personal.
Au daramat idea de comunism si sunt in stare sa darame si idea de capitalism si de fapt orice idee democrática si de bun simt(common sens).
Revenind la Tablou,la bunicul ,la 14 ani,la discutie.
Bunicul,, Vasile Maracinaru a fost comunist.Idealist.Inocent.Ün timp a fost Primar al municipiului Calarasi.In ziua discutiei era de mult timp la pensie.O discutie política!In acele timpuri!
“Daca stiam ca asa va arata comunismul mergeam cu Taranistii in 1946”.Asta a fost concluzia bunicului.
Eu am devenit Taranist dupa revolutie! Si eu am gustat amaraciunea.