Dialog cu mine insumi

Eu-Cand am devenit scalvii consumului?

Eu insumi- Si eu ce stiu?Poate dupa 89,vorbesc de Romani si probabil dupa al doilea razboi mundial in tarile dezvoltate.Eu cand eram copil,pe la sfarsitul anilor 60,inceputul anilor 70,primeam o pereche de pantofi pe an, de 113 lei perechea,la inceputul toamnei,pentru a merge la scoala cu ei si o pereche de tenesi chinezesti,pentru la joaca.Vara umblam descult,la fel ca si restul de copii din fata blocului cu care ma jucam.Imi amintesc ca intr.-una din veri unul dintre copii ,unul poreclit Sulimanu,care avea o mamae care vindea bors,a primit in dar o pereche de sandale si a iesit cu ele la joaca.Au ras toti copii de el-cu cruzimea specifica copiilor- si unul,poreclit Papuc,l-a bagat in pizda masi,pe romaneste si i-a spus de la obraz ca daca jrea sa intre in joaca trebuie sa o faca descult si asta,Sulimanu,n-a avut incotro si s-a descaltat si a lasat sandalele pe undeva,el stie pe unde! Asa ca la sfarsitul zilei a constatat ca a ramas fara sandale, ca cineva i le-a ciordit frumusel si de atunci nu imi mai amintesc de vre-un “incaltat”pe vreme de vara.

Eu-Si ce vrei sa zici cu asta?

Eu insumi-Sa zic?Ce sa zic?Ca drept in dos ne durea pe noi de consumismul alora din Vest.Copii alora aveau ciocolate si Coca-Cola( stiam de asta ,ca vedeam prin filme!) dar noi aveam roscove si apa la cismea !Rece si buna,sau cel putin asa vrea creierul meu sa isi aduca aminte.